Uncategorized

Bisericile rupestre Nămăiești, Corbii de Piatră și Schitul Cetăţuia Negru Vodă

O călătorie cu o incarcatura energetica deosebita ce poate fi inscrisa în lista vacanțelor spirituale, Triunghiul energetic Corbii de Piatră – Nămăiești – Cetățuia lui Negru Vodă, care are în centrul lor, nu întâmplător – Câmpulung Muscel, prima capitală a Țării Românești.

În România există foarte multe locuri de o frumusețe ieșită din comun, iar ajunsi in Muscel, noi va recomandam sa simtiti vibratia Triunghiului Energetic a celor 3 Manastiri Rupestre.

             Cele 3 Mănăstiri, una mai frumoasă ca cealaltă, formează un triunghi echilateral, o  formă geometrică perfectă, cunoscută ca triunghiul iniţiatic, magic sau sacru al Argeşului, cu latura de 20 km iar energia manifestată aici este cu totul specială.

Manastirea NAMAIESTI

Așezată la 5 km nord-est de Câmpulung, Mănăstirea Nămăiești, chiar în apropierea casei memoriale George Topârceanu, se află într-o zonă cu străvechi urme istorice, săpată într-o stâncă de mâini necunoscute și datată din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1547), când Mircea Ciobanu îi lasă lui Jupân Dumitru drept ocină în satul Nămăiești, dar condiția ca, dacă nu va avea urmaș, proprietatea să rămână bisericii din stâncă.  Drumul spre Mănăstire șerpuiește ușor pe o alee pietruită, iar urcușul până acolo te inundă cu mireasma trandafirilor și a iasomiei.

            Ceea ce atrage la micuța biserică nu este numai faptul că este săpată într-o grotă, dar și că adăpostește în interior Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului care se presupune că este pictată de însuși Sfântul Apostol și evanghelist Luca, această pictură care se află în stânga bisericii este considerată cea mai veche din întreaga creștinătate.  Când cei 12 apostoli au plecat să predice Evanghelia, Sfântul Luca i-a dat Sfântului Andrei această icoană, care a intrat în grotă și negăsind pe nimeni acolo a zis ”Nemo est” – nu este nimeni, de unde și numele de Nămăești.

            Icoana este renumită pentru ajutorul dat femeilor care nu pot avea copii, dar și pentru vindecări ale unor boli grave.

                   Biserica are hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și „Izvorul Tămăduirii”.

Mănăstirea Nămăieşti se află la 833 m altitudine, din fața acesteia se vede o privelişte deosebit de pitorească a zonei.

Muzeul Etnografic al Manastirii Namaiesti

Principala atracţie a Muzeului Etnografic al Mănăstirii Nămăieşti o reprezintă colecţia personală, unică în România, a stareţei Ana Lucia Nedelea, de ii şi costume populare româneşti, vechi de peste 150 de ani, din zona Argeşului şi a Târgoviştei.

           Fiecare ie şi costum popular are istoria sa, iar pentru o mai expresivă prezentare, stareţa Ana Lucia Nedelea a îmbrăcat mai multe manechine cu vechile costume populare şi le-a încălţat cu opinci lucrate de mama şi de surorile ei. Unele costume populare sunt foarte valoroase, fiind cusute cu fir de aur.

            Pe lângă această impresionantă colecţie, Muzeului Etnografic al Mănăstirii Nămăieşti mai expune hrisoave vechi din secolul al 16-lea, obiecte de artă feudală bisericească şi populară, precum şi o colecţie de carte veche românească.

Manastirea Corbii de Piatra

Manastirea din Corbi se înrudeşte tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, însă are particularitatea a două sfinte altare pe un singur naos, motiv pentru care aceasta este unică la noi în ţară. La sud de pronaos este trapeza monastirii, dăltuită din piatră, despre care tradiţia afirmă că “îi slujea voievodului Neagoe Basarab drept divan, unde judecă diferite pricini”, atunci când lua parte la hramul bisericii, Adormirea Maicii Domnului.

          Biserica este deosebit de valoroasă, nu numai prin felul în care a fost implantată în stâncă, ci și prin pictura care o împodobește, despre care specialiștii afirmă că este în cea mai pură tradiție bizantină, datând din secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme. 

             O mănăstire unică, construită în stâncă, în fanta unui munte imens. Este greu de vizitat în interior, deoarece nu este funcțională, dar aspectul ei exterior merită călătoria cu vârf și îndesat. În centrul satului există o altă mare biserică greco-ortodoxă, dar aceasta este destinată doar turiștilor. Pe ușa mănăstirii vei găsi numărul de telefon al preotului, iar poarta către terenurile mănăstirii este deschisă și poți intra pentru a arunca o privire. De aici vei urca în jurul lăcașului pe vârful muntelui, unde vei fi răsplătit cu vederi minunate asupra dealurilor din jur. Mănăstirea este cioplită direct în stâncă, iar biserica sa, numită „Corbii de Piatră“ a fost ctitorită cândva prin secolul XIV.

             Peisajul este covârșitor. Imaginează-ți o stâncă gigantică sculptată a cărei intrare te invită parcă în adâncurile Pământului. În apropiere există o gaură în stâncă, amenajată cu o bancă din lemn, în stilul local. Ia-ți o pauză, bucură-te de priveliște și apoi plimbă-te agale prin împrejurimi.

           Lăcașul de cult din Corbi este unul unic prin localizare și picturi dar mai ales, cele două altare. Mănăstirea Corbii de Piatră este dotată, încă din timpurile străvechi, cu două altare spunând-se că ar fi fost construite pentru a servi atât cultului ortodox dar și celui catolic.

          Aspectul bizantin al altarelor infirmă această supoziție și estimează vechimea construcției undeva în primul mileniu al erei creștine.

         Probabil cea mai veche pictură murală de pe teritoriul României zace în interiorul Mănăstirii Corbii de Piatră. Fresca este originală, realizată în stil bizantin.

Schitul Cetatuia – Negru Voda

Una dintre podoabele deosebite ale Bisericii noastre strabune spre care îsi îndrepta atentia cercetatorii din tara si din strainatate, dar mai ales credinciosii, este  Manastirea Cetatuia Negru Voda, cea care sta marturie a traditiei crestine milenare a poporului român.

            Într-un loc cu frumuseți inegalabile, retras, departe de lume, pierdut printre păduri seculare și stânci prăpăstioase la o altitudine de peste 880 m, oameni dornici de reculegere s-au retras în umbra tăcută a peșterilor și și-au închinat viața lui Dumnezeu în cea mai aspră sihăstrie românească, deoarece “poporul român înzestrat din belșug cu darul dumnezeiesc al credinței a trăit în Carpați ca într-o catedrală”.

           Călătorul avizat care pășește printre stâncile argintii care ascund nenumarate taine și ajunge în preajma Sfântului Locaș este surprins de asemănarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia, motiv pentru care scriitorul Mihai Rădulescu l-a numit “Meteora României”, fiind profund impresionat de acest rai de pământ românesc.

             Este așezată pe piscul unui munte la altitudinea de 881 m de la nivelul mării între Valea lui Coman, Valea Chiliilor și apa Dâmboviței, la 25 km S-E de Câmpulung pe șoseaua ce vine de la vechea cetate de scaun a Târgoviștei, ancestral drum de cărăușie în Țara Românească.

            Tradiţia orală consemnează faptul că trei mari sihaştri ce au pustnicit aici au făcut un jurământ ce l-au lăsat ca regulă vieţuitorilor din Cetăţuia:  Si legamânt va fi, de rânduiala se va ţine, nimic nu va lipsi!

         Precum pasărea Phoenix renaşte din propria-i cenuşă, aşa şi Cetăţuia a scuturat praful trecutului, colbul timpului, reînflorind prin mireasma rugăciunilor ce se înalţă din nou.

         Senzaţia pe care o încerci în aceste locuri, chiar simplu trecător pe aici fiind, este de reculegere, de puritate, simţi că ai regăsit natura într-o stare parcă de început de veacuri.