Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” – Lerești

Description

Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” Lerești

Conform descoperirilor făcute cu prilejul cercetărilor arheologice, care au scos la iveală rămășițele unei biserici de zid din secolul a XV-lea, se consideră că primul așezământ religios la Lereștii de Sus aparține acestei perioade. Consemnarea documentară a unui astfel de lăcaș apare însă relativ târziu, respectiv în recensământul bisericilor și preoților din județul Muscel, efectuat la 1810, când se precizează existența unei „biserici de lemn, bună, cu hramul Sfinților Îngeri”. Prezența, printre slujitorii altarului, a popii „Nicolae sin popa Stan … de neam preotu, preoțitu ot leatu 1785, dechemvrie 25” și orânduit la această biserică, precum și a țârcovnicului Radu sin Stanciu … născut, crescut la acest satu, cu carte de țârcovnicie de la Prea Sfinția sa Părintele Mitropolit Ignatie orănduit la această biserică ot leatu 1780 …” aduc confirmarea existenței bisericii cel puțin din veacul a XVIII-lea. Catagrafia pentru Plaiul Dâmboviței din județul Muscel la 1840 aduce însă lămuriri suplimentare cu privire la existența bisericii și a ctitorilor: „Satul Lereștii de sus și de jos. Biserica satului se află făcută de toți enoriașii de la leat 1762 și este făcută pe moșia coconului Nicolae Rucăreanu de lemn și tencuită, cu toate odoarele bune și pogradia de zid …” Biserica de zid s¬a ridicat în anul 1860, după cum se precizează în pisania care s-a pus după refacerile din 1907-1908: „Această sfîntă biserică cu hramul Sf. Voievozi s-a zidit din temelie la anul 1860 și s-a sfințit la 1861 prin stăruința preoților reposați Gh. Scheuc și Ion Duhovnic cu ajutorul locuitorilor săteni și cu ajutoare streine. La anii 1907-908 s-a tăiat amvonu vechi, s-amărit biserica și făcut amvonu nou, s-a pictat din nou. S-a făcut tîmpla de lemn, străni, podul de la chor, pardoseli în mozaic și tot ce să vede, prin îndemnul și ostenelile preotului paroh Ion Scheaucu, cu concursul autorităților clericale și al enoriașilor bisericei, cari s-a notat în pergamentul donatorilor bisericei”. Pictura din 1908 a fost realizată de bucureșteanul Gheorghe Popescu, iar Pantelimon Fleșaru din Suslănești a pictat fațada pridvorului, în cadrul restaurărilor și înfrumusețărilor din 1990. Lucrările de prenoire de după 1990, s-au executat din îndemnarea preoților Nicolae Vlădău și Valentin Bădescu, având sprijinul enoriașilor și binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhipăstorul Eparhiei Argeșului și Muscelului.