Casa memoriala – George Topîrceanu

Description

GEORGE TOPÎRCEANU şi-a trăit o bună parte din viaţă la Nămăeşti, unde familia s-a stabilit. Chiar şi după plecarea poetului de aici, mama sa a continuat să locuiască aici, înfiinţând chiar un atelier de ţesut covoare în incinta mănăstirii de maici. Pentru că aici şi-a întemeiat o familie (se pare că la Nămăeşti a trăit şi soţia poetului, împreună cu fiul lor), casa a devenit memorială. Clădirea este o construcţie tipic musceleană, cu demisol, etaj şi pridvor la faţadă, cum se văd multe case la munte. Muzeul ocupa etajul – un hol şi două camere, unde se află o abundenţă de exponate originale, copii şi facsimile. În hol este expus ultimul portret al poetului, o figură tristă, prevestitoare, precum şi câteva volume apărute în timpul vieţii: Balade vesele şi triste, Parodii originale, Migdale amare, Scrisori fără adresă (proză umoristică şi pesimistă), Pirin-Planina, amintiri din prizonieratul în Bulgaria şi altele, în ediţii diferite. Aici se află şi manuscrisul romanului neterminat: Minunile Sfântului Sisoe – cartea ce i-a fost mai aproape de suflet. În încăperea din dreapta – cu mobilier din fosta cameră de lucru a poetului – sunt expuse o mulţime de documente ce refac nu numai viaţa scriitorului, ci o parte din laboratorul său poetic. Printre ele, versiunea iniţială a poeziei Noapte de vară, definitivată sub titlul Noapte de mai. Pe birou, manuscrisul original al poemei erotice “Somnul iubitei” (1911), închinată viitoarei soţii, învăţatoarea Victoria Iuga, o fermecătoare brunetă. Alte numeroase facsimile de versuri, documente privind viaţa poetului, relaţiile cu fratele vitreg, sculptorul Ion Mateescu, cu familia, cu editorii şi o parte din corespondenţa sa, fotocopia cantatei Balada chiriaşului grăbit – compoziţie de Gh. Radovanu – întregesc informaţiile despre personalitatea lui Topârceanu. În bibliotecă şi pe etajeră se găsesc opere din clasicii literaturii universale şi multe cărţi de la confraţi, cu dedicaţii. Într-o vitrină au fost adunate exemplare din revistele la care a colaborat: Viaţa Românească, Însemnări ieşene, Însemnări literare, Lumea umoristică ş.a.m.d. Nu lipsesc nici bastonul poetului, cutia puştii de vânătoare, fluierul la care cânta, iar pe perete, tabloul soţiei sale.