Description
Mănăstirea Ciocanu – ansamblul monastic (vedere dinspre sud-est)
Este atestată documentar încă din secolul al XVI-lea (1547), când a fost ctitorită de sătenii din Malu. „La început a fost dedicată Sfântului Nicolae” (C.D. Aricescu). De-a lungul existenței sale, așezământul a avut o istorie zbuciumată. Construit din lemn, a căzut, în mai multe rânduri, pradă focului. La 1600 este refăcut, devenind schit de călugărițe, și a primit hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. La 10 august 1610 este reparat, după ce arsese din nou, revenind la statutul de schit de monahi, de atunci prăznuindu-se ambele hramuri. Hrisoavele păstrate consemnează că așezământului monahal i s-au conferit privilegii de către Matei Basarab, reîntărite de Duca Vodă, la 20 martie 1677, și de Alexandru Ipsilanti la 1776. Pisania, scrisă deasupra ușii de la intrarea în biserica veche, consemnează că în anul 1812 „s-a isprăvit repararea schitului, dărâmat de cutremurul din 1802”. Restaurarea s-a făcut în 1825 de către monahul Neofit, superiorul schitului, și în 1832 cu sprijinul lui Mihai Radovici. Pictura interioară, de secol XIX, este realizată în frescă, iar cea exterioară, aplicată pe tencuială, este în tehnica tempera, ambele păstrându-se relativ bine. Pisania, inscripționată cu vopsea deasupra ușii de la intrare, menționează: „Acest schit Ciocanul, unde se prăznuiește hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului fiind mai dinainte de călugărițe și s-a făcut schit de călugări de către ieromonahul Nifon, care s-a pristăvit la anii după Hristos 1686, și care a fost cel dintîi ispravnic al acestui schit, iar în scurgerea vremurilor a fost reparat și reclădit în mai multe rînduri și de cuviosul monah Neofit și Mihail Radovici la anul 1825. Iar în anii 1932, în zilele I.P.S. Patriarh Dr. Miron Cristea s-au făcut reparații din temelie, reparația picturii, precum și cumpărarea unui clopot de către arhimandrit Nicandru Manu și fostul superior Nichifor, cu ajutorul și sprijinul credincioșilor G.A. Popa, P. Mălăncioiu, P. Manu, I. Brătulescu, Ion Grigorescu, Calistrat Dumitranu, avocați Ionel Nicolau, Ioan Stroescu și Constantinescu. De asemenea au mai ajutat și Ion Bălănel din București, I.N. Pîslaru, Ioan Buduluca, cuviosul M. Natan, Ioan Pîslaru, N. Amzică, Dumitru Arsenescu zis Neferu, Gheorghe Bordușan, Niculae Teșileanu”. Până în 1990 este schit de călugări, după care redevine așezământ de călugărițe, în anul 1992 căpătând rang de mănăstire. Din 1997, în lăcașul de pe dealul Ciocanu este instalată obștea de călugări.
Biserica cea nouă a mănăstirii Ciocanu, hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”
Piatra de temelie a noului lăcaș, cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” s-a pus în anul 1994, prin arhiereasca purtare de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, pe atunci Episcop al Argeșului și Muscelului. Pentru a păstra vie flacăra Ortodoxiei și legăturile cu trecutul istoric al vechiului schit, biserica a fost clădită în imediata vecinătate a lăcașului de lemn, toate aflate într-un cadru natural de un pitoresc deosebit, pe versantul nordic al dealului Ciocanu, fiind înconjurate de păduri seculare de brad și fag. Vechea pisanie dăltuită în piatră, după anul 1825, a fost așezată deasupra ușii de la intrarea în biserică. În ea seconsemnează, printre altele: „Cu mila lui Dumnezeu scrisu-s-a această pisanie în zilele luminatului domn Grigorie Ghica V(oie)v(o)d liat 1825 prin strădania cuviosului monah Neofit ctitorul acestui schit Ciocanul, unde să prăznuește hramul Intrarea în Biserică, și (cu ajutorul) dumnealui chir Mihai Radovici ctitor…” În continuare sunt menționate privilegiile și hotarele proprietăților schitului, cu vecinătățile și martorii hotărniciei). Pictura noului edificiu, executată în frescă, este opera pictorilor Tiberiu Duță și Mihaela Pătrunjel. Biserica s-a târnosit la data de 21 noiembrie 2012 de către ÎPS Calinic al Argeșului și Muscelului.
Mai jos aveti fotografie cu Mînastirea Ciocanu veche.
