Ruinele cetații ORATIA

Description

Cetatea Oratia a fost ridicată pe la 1.300 de localnici. Legeneda spune că o mâna de ajutor le-ar fi dat cavalerii teutoni, dar nu există documente care să o susțină. Lipsa unor documente care să certifice multe din aspectele vremii, Cetatea Oratia este sursa unor infinite povestiri și legende. Prezența urmelor carelor și potcoavelor de cai, rămase împietrite în munte, alimentează aceste povești.
În aceste condiţii, zidul amplasat în zona Podul Dâmboviţei, pe culoarul Rucăr-Bran, continuă să învăluie în mister întreaga vale, unde se spune că odată trecea cel mai important drum ce lega Ţara Românească de Transilvania.
Ruinele cetăţii se lasă văzute doar dintr-un anumit punct, şi anume, dintr-o parcare situată în apropierea locaţiei turistice Dealul Sasului.
Cetatea a fost concepută ca punct de apărare şi s-a numit, la acea vreme, Cetatea Neamţului. Ulterior, devenind punct vamal, s-a transformat în Cetatea Piatra Craiului, Cetatea Dâmboviţei, iar, într-un final, a fost botezată Oratia, după valea care se întinde la poalele ei.
Cetatea a fost, se pare, locul în care Vlad Ţepeş ar fi stat o perioadă, în unele înscrieri fiind precizat faptul că domnitorul chiar ar fi fost prins de turci în această cetate.
Zidul cetății domină întreaga vale. Se spune că pe aici trecea cel mai important drum care lega Țara Românească de Transilvania. Vechiul drum păstrează urme fragile din vremurile de demult. Tot ce-a mai rămas din ele este un zid acoperit de brazi care seamănă cu un perete de munte. Dar, peisajul este de-a dreptul spectaculos.